Skip to content
Advertisements

Portret

 

 

ea.

ea e un fel de cântec.

Însă de fiecare dată cântată prost. Ea sfârșește mereu ca o tentativă jalnică de recital a glasurilor ce înghit parșiv în sec după fiecare cuvânt, hipnotizați de dorințe.

Glasuri care uită să pună virgulă și pun accentul greșit la fiecare rând, voci care se bâlbâie și încearcă doar ca să nu tacă. Ratați ce o așează stângaci pe un portativ și privesc pe lângă ea, pentru că … ea. Ea nu e chiar așa ușor de citit. Și mereu m-a dezgustat pentru că se lasă cântată atât de prost de atâția proști care sunt atât de pierduți.

Probabil din cauza asta o știu și o văd mereu sprijinită pe același pervaz murdar lângă același pahar. În fiecare seară fumând și parcă.. așteptând. Și de ceva timp mi-am spus că poate ar trebui să mă las de scris. Să-mi aranjez frumos o cămașa și să.. m-apuc de.. cântat.

Astfel,
poate și eu, și ea..

Am fi mai fericiți de cât ne-a fost îngăduit vreodată să fim — și n-am mai fi atât de jalnic interpretați de alții.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: